Intro

Totuşi, întunericul nu va împărăţi veşnic
Pe pământul în care acum este necaz
După cum în vremurile trecute
A acoperit cu ocară ţara lui Zabulon şi ţara lui Neftali
În vremurile viitoare va acoperi cu slavă ţinutul de lângă mare
Ţara de dincolo de Iordan, Galileea neamurilor

Poporul care umbla în întuneric vede o mare lumină
Peste cei ce locuiau în ţara umbrei morţii răsare o lumină
Tu înmulţeşti poporul, îi dai mari bucurii
Şi el se bucură înaintea Ta cum se bucură la seceriş
Căci jugul care apăsa asupra lui, toiagul care-i lovea spinarea
Nuiaua celui ce-l asuprea le-ai sfărâmat

Căci un copil ni s-a născut, un Fiu ni s-a dat
Şi domnia va fi pe umărul Lui
Îl vor numi Minunat Sfetnic, Dumnezeu Tare
Părintele veşnicirilor, Domn al păcii
El va face ca domnia Lui să crească
Şi o pace fără sfârşit va da scaunului
De domnie al lui David şi împărăţiei lui
O va întări şi o va sprijini prin judecată şi neprihănire

De acum şi în veci de veci
Iată ce va face Râvna Domnului oştirilor