Текст песни PARADOX ETERN - Fl@m3

Poezia e arta, nu conteaza de ai bani
Femei, masini, besini, pacalesti niste Fani
Daca ti se ia totu', iesi in curu' gol Afara
Si vezi cat valorezi cand vrajeala o sa Dispara

Pe viitor multe oportunitati o sa Apara
Da' si oameni vor muri, atat de mult O sa doara
Poate vom fii condusi de masinarii
Si copii cu tablete in loc de papusi si Jucarii

Da' ce sa vezi? Ce sa stii? Uite, deja Se intampla
Ma gandesc la copilarie, sufletul Incepe sa planga
Si lacrimi sa se stranga! De dor si de Apasare
Ca stiu cum era inainte, toti eram in Cautare

Sa exploram! Sa evoluam! Faceam Asta zi de zi
Totul era atat de simplu cand noi Eram copii
Eram sinceri, ieseam afara nimeni nu Ne putea opri
Aveai un pix si o foaie, cam atat sa Poti sa scrii

Si sa devii un erou puternic in al tau Basm
Spuneam tot ce gandeam nu Ramaneam fara glas
Si cu fiecare pas pe care in lume il Faceam
Tot evoluam, simteam natura! Nu Ne stressam

Tin minte cand cantam, un tovaras Din rautate
Mi-a zis: 'Lasa-te de muzica, nu ai Voce bai frate
Si ca prostu' l-am crezut, lasasem Muzica un timp
Dupa am priceput invidia, era cazul Sa ma schimb

E greu sa intelegi tainele iertarii
Sau macar sa percepi bazele Schimbarii
Usor sa pricepi motivele supararii
Asculta ce au de zis valurile marii

Fiecare sunet are ceva de zis
Exista viata fara moarte? Infern fara Paradis
Creatie fara abiss? Exista totul si Nimic
Viata-i un paradox etern, e si prieten Si inamic