Текст песни Solii Turci - Trooper

Dinspre Poarta turcă se stârneşte vânt
Se încruntă cerul peste al nost' pământ
Solii Semilunii vin ca să ne certe
Vin cu inimi negre ce nu ştiu să ierte

Cu alaiuri multe şi strălucitoare
Turbane-nalte, aurite-n soare
Se vede-n ochi voinţa cea rea
Când se-ndreaptă iute spre Măria Sa

Intră sfruntători şi făr' de onoare
Şi privesc la Vodă cum ocara-l doare!
Nu ştiu ce e frica, nu vor să-l salute
De datina vlahă au părut să uite

Cât e lumea lume, cât e pământ
De acum-nainte, până în mormânt
Nu lăsăm turbanul faţă de român
Noi suntem stăpânii, el e cel hain
Ha ha ha ha!
Îndrăzneala însă le rămâne-n gât
Văd deodată solii, ca-ntr-un vis urât
Vodă cum se-ncruntă ca şi toţi boierii
Ce nu ştiu a tace dacă vrei să-i sperii
Intră-n sala mare Andrei Căpitan
Să aducă cuie, moarte şi ciocan
Iar turbanul mândru, de nelepădat
Prins e pe vecie cu piroane-n cap
Să înveţe dară cei ce nu ştiau
Că românii fală şi pe Vodă (şi pe Vodă), şi pe Vodă-l au
Să înveţe turcii buna-cuviinţă
Peste Vodă Ţepeş? Nu e (nu e), nu e cu putinţă