Текст песни Metaforă de toamnă (Până în zori) - Vița de Vie

Suflete hranite de-a valma din tava cu jar,
Aripi adormite de minte, date cu var,
Imagini fara inteles, vorbe ascunse-n perdea
Si strigatul de lupta al mintii cu inima mea.
Intr-un colt uitat de lume, singur ma retrag,
Il astept pe cel ce nu e, pregatit sa trag.
Pana in zori de zi, pana nu vom mai sti
Care din noi e vanatul, ca amandoi parca am fi,
Pana in zori de zi, pana vom deveni
Unul si-acelasi de-odata, e ultima data, sa stii.
Pana in zori!
Patru anotimpuri, trei parca sunt in zadar,
E toamna dupa toamna, toamna si toamna iar
Cuvintele se-neaca acum, arse de gustul amar
De toamna dupa toamna, toamna si toamna iar
Intr-un colt uitat de lume, singur ma retrag,
Il astept pe cel ce nu e, pregatit sa trag.
Pana in zori de zi, pana nu vom ma sti
Care din noi e vanatul, ca amandoi parca am fi,
Pana in zori de zi, pana vom deveni
Unul si-acelasi de-odata, e ultima data, sa stii.
Pana in zori!