Текст песни Nimic - E-An-Na

Cine bate în lemnul ăsta străvechi? (nimic)
Am venit aici să mă căiesc în singurătate
Făr' de musafiri nepoftiţi (nimic)
Aista e biserica mea (nimic)
Odinioară albastră şi împodobită de picturi
Cu toate poveştile lumii
Am privit-o scorojindu-se de vopsea
Am privit lemnu-i întunecându-se de umezeală (nimic)
Am venit să fiu singur (nimic)
Să mă căiesc de unele picturi
De-acum franjuri prin iarbă (nimic)
Dar morţii au socotit să nu-mi dea pace (nimic)
(Nimic) Și iată-i răsculându-se
(Nimic), bătându-mi în ziduri (nimic)
Ctitorind gălăgie (nimic) peste liniştea mea (nimic)
(Nimic)
Mânăstirea mea (nimic) făr' de acoperiş
Cu tot (nimic) cu pădurea din juru-i levitează (nimic)
Necunoscând că universul ăsta ni-i mic (nimic
Soarele (nimic)
Îşi strânge buchetul de (nimic) raze
Lăsând (nimic) restul lumii în întuneric
(Nimic)
Și revarsă o coloană (nimic) de aur prin locul acoperişului
(Nimic)
Clinchetul stelelor revărsate (nimic)
Peste ţestele morţilor afară (nimic)
Ce tot mai sârguincios (nimic)
Bat a mă ajunge (nimic)
De veacuri (nimic) repet aceste versete
De veacuri repet (numic) aceste versete
Aşa cum repeţi (nimic) un cuvânt
Acelaşi cuvânt (nimic)
Până ce nu mai înseamnă nimic (nimic)