paroles de chanson Noiembrie - Byron

Am mai putea să aşteptăm
Să mai dansăm un anotimp
Înlănţuiţi să delirăm
Într-un perpetuu contratimp

Dar ştiu şi eu şi şti şi tu
Că nu putem schimba ceva
Că fără ar putea fi cu
Dar noi am fi altcineva

Că timpul nostru-a obosit
Să tot agaţe în zadar
Baloane pline cu granit
De neopritul calendar

Întunecoşi şi monotoni
Ne n-depărtăm apropiaţi
Şi ne desfacem în atomi
Pe dinăuntru dizolvaţi

În aritmetici nefireşti
Ce unul îl prefac în doi
Comunicăm ca nişte peşti
Şi lumea se bifurcă între noi

N-aş mai putea să mă deschid
Mi-e înăuntrul ferecat
În circuite de-android
Felii din mine au zburat

Ducând cu ele în eter
Tot ce n-semna odată eu
În mecanismul efemer
Din slujba sufletului zeu

Când fluturi se strivesc de zid
De prin stomacuri expulzaţi
Deliberaţi se sinucid
De frigul toamnei condamnaţi

Iar trecătorile dispar
Şi pasiunea trece-n chin
Se simte-aroma de gheţar
Şi vânturi de iarnă... vin